Stau din nou gandindu-ma

Published in: on February 6, 2009 at 4:30 pm Leave a Comment

Filme si concerte crestine la Liberty Center

In urma cu doua luni Dumnezeu i-a dat curaj lui Romeo Avadanoaie, pastorul Centrului Crestin Metropolitan sa negocieze inchirierea unui cinematograf din mall-ul Liberty Center. Dupa multe discutii s-a obtinut o sala de cinema in care in fiecare Duminica de la ora 10 este slujba timp de o ora jumate dupa care este proectat un film crestin de buna calitate. Lauda si inchinarea este tinuta in fiecare dimineatza de Profides impreuna cu invitatii lor, multi alti cantareti.
Pentru ca la film audienta sa fie maxima se distribuie saptamanal 6000 mii de invitatii. In urma acestor invitatii vin la film aproximativ 200 de oameni dintre care cativa vin si la studiul biblic din mall de joi, cativa chiar si-au exprimat dorinta de a deveni membrii Centrului Crestin Metropolitan.
Marea minune a fost ca am reusit sa obtinem sala de cinema de 300 de locuri si pentru luni seara, deci in fiecare luni vom avea o seara de tineret cu invitati speciali, artisti crestini precum Profides, Ady Gliga, Exchange, Decean, Calatis Praise si multi altii.
Va asteptam cu drag atat la programul nostru de duminica de la ora 10 cat si luni incepand cu 6 iulie la seara speciala de tineret.
P.S. Avem partereriat cu restaurantul de paste si pizza care ne-a facut o reducere de 40%, deci dupa fiecare program mancam impreuna la restaurante. E super.

Published in: on July 1, 2009 at 8:09 am Leave a Comment

O minune la locul de munca

Cu vreo doua luni in urma vorbeam la seara de tineret in Biserica Betesda, despre vremurile de criza financiara in care traim si despre faptul ca ai Domnului copiii nu vor fi afectati in nici un fel. Nu ma gandeam ca in curand voi avea parte de o experienta care va dovedi ca cea ce am spus este adevarat.

Totul incepuse perfect intr-o zi obisnuita de munca insa sefa a venit foarte suparata la noi (baietii din sala de lucru) spunandu-ne ca are o veste proasta si anume trei dintre noi vor fi dati afara, ca efect al crizei financiare. Imediat fara sa stea pe ganduri a pronuntat numele celor trei. Eram convins ca eu voi fi printre ei, deoarece eram penultimul venit si de obicei asa se procedeaza, ultimii veniti, in cazul unei probleme financiare, afara. Insa nu mi-am auzit numele rostit. Sefa mi-a explicat ca eu am fost numit printre cei trei dar am scapat pentru ca am fost chemat in Franta, cu aproximativ o luna inainte.

Care a fost de fapt minunea?
In Franta se pleaca intr-o anumita ordine. Eu ar fi trebuit sa plec mult mai tarziu, prin luna mai (plecare care nu ar mai fi existat pentru ca as fi fost de mult dat afara), insa colegii care ar fi trebuit sa plece inaintea mea nu au putut din cauza unor probleme personale si m-am oferit eu sa merg. Asta a fost scaparea mea, pentru ca patronul de fapt m-a trecut pe lista celor dati afara, insa directoarea din Romania i-a amintit ca trebuie sa vin in Franta si am fost sters de pe acea lista.

Dumnezeu care este suveran asupra timpului a facut in asa fel ca sa fiu programat mai devreme pentru plecarea in Franta. Mi-a parut rau pentru colegii mei, insa Dumnezeu in bunatatea Lui le-a purtat si lor de grija.
Mare este DUmnezeu!

Published in: on March 18, 2009 at 7:36 pm Leave a Comment

Si totusi zambetul nu este suficient

Suntem de foarte multe ori incurajati sau indemnati sa zambim des si larg, exista acele smile-uri pe care le vedem lipite peste tot, dar am ajuns la concluzia ca de multe ori zambetul este felul in care noi scapam de anumite persoane care au nevoie de ajutorul nostru. Oferim un zambet larg si credem ca am facut totul insa daca poti face mai mult si oferi doar un zambet cred ca acel zambet este de fapt ipocrizie.

Vorbesc despre subiectul asta pentru ca m-am saturat de zambetul celor care fug atunci cand trebuie sa ofere o mana de ajutor. Aici in Franta unde sunt pentru o luna am fost cazat la sediul firmei si am primit o masina de care sa ma folosesc, fiind destul de departe de supermarket si de Paris, insa nu dupa mult timp masina s-a stricat si nu au mai facut nimic sa o repare, nu le pasa. Dupa cateva zile “cazuse” si internetul si nu mai aveam cum sa comunic cu cei de acasa. Cum am spus, colegii mei din Franta nu erau afectati, se vedea ca nu le pasa, pentru ca nu faceau nimic pentru rezolvarea problemelor mele. Insa zambeau atat de frumos, cred ca cel mai larg si dulce zambet aici in Franta l-am vazut, insa zambeau unui om care pur si simplu avea nevoie de altceva.

Problemele intr-un final s-au rezolvat dar cu mari insistenta la care primeam zambete largi fara solutii.
Am invatat ceva de aici si anume ca atunci cand doar zambesc unor oameni pe care ii aud ca striga dupa ajutor sunt de fapt un mare indiferent, la urma urmei pacatos, pentru ca refuz sa fac un bine cand pot sa il fac.

Sfatul meu este ca zambetul sa fie cireasa de pe tort, zambetul sa fie punctul pe care il punem la sfarsitul facerii de bine. Totusi zambiti mereu facand bine.

Published in: on at 7:11 pm Leave a Comment

Chestii faine din Franta

Ca un cadou din partea Lui Dumnezu am fost trimis o luna in Franta de firma la care lucrez. am ajuns in Franta cu toate simturile ascutite pentru a descoperii tot ce este nou si diferit fata Romania. Incep cu oamenii. La locul de munca am fost intampinat de niste oameni foarte vioi, ca niste copii. Canta, vorbesc singuri, folosesc foarte multe interjectii pentru a exprima toate starile, insa in acelasi timp sunt foarte ordonati si calculati. Asteptand in statie a trecut pe langa mine o adolescenta care mi-a zambit si m-a salutat politicos (motiv pentru care lor le “merge” turismul).

Plimbandu-ma prin Paris si in Ile de France (imrejurimile Parisului) am observat ca totul este facut cu gust, ci nu pentru ca trebuie facut. De exemplu gardul dintre calea ferata si orasele pe langa care treceam era foarte interesant, aveai impresia ca se darama si era facut din tot felul de dreptunghiuri asezate ciudat. Ei imbina utilul cu arta.

Mi-a placut la munca, cand terminam o operatiune de facut (fac senzori de caldura petnru avioane si pentru masini) ii ziceam sefului ca am terminat iar el zicea. “Niciodata nu e gata”. Imi place chestia, intr-adevar niciodata nu trebuie sa te relaxezi ca ai terminat.

Sunt multe de invatat de la ei. Ca un rezumat, francezii sunt plini de viata, copilul din ei nu a imbatrinit; sunt indragostiti de tot ce este frumos si elegant, si foarte ordonati. va tin la curent cu lucruri noi despre Franta.

Published in: on March 6, 2009 at 8:57 pm Leave a Comment

Profides – Doar prin iubire

Published in: on February 6, 2009 at 4:46 pm Leave a Comment

planuri de viitor cu Profides

In primul rand sunt constient ca ziua de maine nu este a noastra ci a Domnului, dar daca El va ingadui baietii din Profides ar vrea si un videoclip. Asta nu pentru figuri sau altceva ci vrem o transmitere a mesajului lui Dumnezeu prin toatea canalele existente. Asadar am vrea mult ca videoclipul sa fie gandit bine pentru a avea un mesaj care sa ajute. Nu vrem ca acest videoclip sa transmita informatii despre infatisarea trupei Profides ci sa surprinda cel mai bine inchinarea inaintea Lui Dumnezeu. Vrem asta tocmai pentru ca lumea a uitat sa se inchine, sau ii este rusine sa se inchine Lui Dumnezeu. Sa ne fereasca Dumnezeu pe toti de un asa mare pacat, acela de a te rusina de NUMELE LUI, adica de ISUS HRISTOS. AMIN

Published in: on January 14, 2009 at 9:34 pm Leave a Comment

Am cunoscut un om al strazii

Odata cu mine a urcat in autobuz si un om al strazi. Din senin m-a intrebat de ce oamenii nu se indura sa iti dea ceva de mancare dar cand le ceri o tigara sau o gura de bere iti ofera imediat (se referea la prietenii lui pe care tocmai ii lasasera in statie). Eu i-am raspuns ca Diavolul asa ii invata. Am inceput sa vorbesc cu el despre Dumnezeu si despre dragostea Lui. Din vorba in vorba am aflat ca doarme intr-un canal impreuna cu doi tineri pe care el i-a luat de pe strada si i-a bagat la caldura in canalul lui din mila. M-am gandit ca noi nu ne putem impartii casele cu fratii nostri si cu parintii, pe care nu ii mai suportam iar acesti oamenii ai strazi au suflet si din mila impart acel amarat canal cu altii. Un alt lucru care m-a impresionat a fost faptul ca acest om mi-a povestit ca nu mananca niciodata singur, tot ce are imparte cu acei doi tineri. Cand nu ai esti gata sa imparti si ce nu ai dar cand ai, inima ti se lipeste de ce ai strans si simti ca banii, hainele, totul face parte din corpul tau iar cand Duhul Lui Dumnezeu iti spune sa daruiesti parca iti spune sa iti amputezi o mana sau un picior pentru ca asa de tare te-ai lipit de lucrurile tale. A incheiat discutia spunandu-mi ca el ii multumeste Lui Dumnezeu pentru ca l-a binecuvantat cu acel canal si a mai spus ca el se roaga la Dumnezeu cand ii este foame iar Dumnezeu ii da imediat de mancare, chiar daca mancarea este intr-un cos de gunoi. Este unul din cei mai bogati oameni din lume pentru ca il are pe Dumnezeu si atat.

Published in: on December 17, 2008 at 9:29 pm Leave a Comment

O carte super

Citesc o carte care imi place foarte mult. Este scrisa de un om plin de pasiune pentru Dumnezeu si anume de Nicolae Velimirovici iar cartea este: “Cugetari despre bine si rau”. Cateva lucruri din ea: ” Despre trei lucruri nu te grabi sa vorbesti: despre Dumnezeu, pana ce nu-ti intaresti credinta in El; despre pacatul altuia, pana ce nu il cunosti pe al tau; si despre ziua de maine pana ce nu s-a luminat de ziua.”
Daca apreciez ceva in lumea asta acel lucru este pasiunea pe care unii oameni o au pentru Dumnezeu. John Wesley a fost intrebat cum de poate sa atraga multimi de mii de oameni, atunci cand el vorbeste, iar el a spus ca este simplu, inima lui arde pentru Dumnezeu iar oamenii vin sa vada acest lucru. Dumnezeu cu adevarat coboara in viata ta cand esti un rug aprins, aprins de iubirea pentru El.

Published in: on December 11, 2008 at 9:43 pm Leave a Comment

Hello world!

Welcome to WordPress.com. This is your first post. Edit or delete it and start blogging!

Published in: on November 20, 2008 at 4:00 pm Comments (2)